Investiția este cofinanțată cu peste 60,7 milioane de lei din Fondul European de Dezvoltare Regională (prin POIM 2014-2020, Axa Prioritară 6: Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susţinerii unei economii cu emisii scăzute de carbon), contribuţia companiei noastre fiind de peste 13,7 milioane de lei, la care se adaugă TVA în valoare de 14,1 milioane lei.
În cadrul proiectului vor fi montate peste 10.500 de contoare inteligente (SMART) la consumatori din cartierele George Enescu, Zamca, Mărășești
și Centru din municipiul Suceava.
Reţeaua de distribuţie de joasă tensiune va fi reabilitată prin înlocuirea a circa 25 de km de cabluri şi a peste 1.700 de tablouri electrice (firide).
În acelaşi timp, vor fi implementate infrastructura hardware şi aplicaţiile software necesare funcţionării componentelor sistemului de monitorizare inteligentă a distribuției (managementul energiei – contorizare inteligentă, monitorizarea rețelei și managementul întreruperilor).
Pe lângă contorizarea inteligentă, realizarea proiectului urmărește și atingerea unor obiective generale:
- Reducerea timpilor de întrerupere a serviciului și a numărului de deranjamente/incidente, mai ales a celor neplanificate;
- Monitorizarea alimentării cu energie de la nivelul nodurilor rețelei până la nivelul consumatorului și intervenția rapidă, de la distanță, în cazul unor disfuncționalități, întreruperi etc.;
- Reducerea pierderilor, atât de natură tehnică, cât și comercială prin menținerea parametrilor energiei livrate în zona valorilor nominale.
Contorizarea inteligentă oferă o serie de beneficii și facilităţi, și anume:
- Indexul contorului este transmis în mod automat, nu mai este necesară transmiterea acestuia de către client sau vizita cititorului;
- Factura va reflecta exact consumul realizat, fiind eliminate facturile de estimare, permiţând clienților o mai bună gestionare a consumului şi bugetului;
- Facilitează alegerea de către client unor tarife diferențiate;
- Pe lângă datele referitoare la consum, contoarele transmit şi diferite tipuri de alarme către sistemul central, unde sunt analizate şi sunt stabilite măsuri de intervenţie de la distanţă sau în teren, după caz;
- Operaţiunile de deconectare şi/sau reconectare la un consumator la care este instalat şi integrat în sistem un contor inteligent nu presupun costuri pentru client.
Până la finalul anului 2020 au fost instalate circa 327.000 de contoare SMART la consumatori din peste 750 de localități din Moldova. Cele mai multe unități au fost montate în județele Bacău și Neamț, unde 64%, respectiv 44% dintre clienți beneficiază de contorizare inteligentă.
În acest an ne-am propus instalarea a peste 22.000 de contoare inteligente și astfel circa 22% dintre clienții Delgaz Grid vor avea contorizare SMART. Pentru perioada 2021-2028 ne propunem montarea a încă 387.000 de contoare, ceea ce înseamnă că 45% dintre clienți vor avea instalate contoare inteligente până la sfârșitul anului 2028.
Accesarea surselor de finanțare europeană reprezintă o prioritate pentru companie în vederea realizării obiectivelor de modernizare și digitalizare a infrastructurii de distribuție a energiei electrice. La acest moment, șapte proiecte, în valoare de circa 187 milioane lei, cu cofinanțări de 140 milioane lei, se află în diferite stadii de implementare.
Un proiect similar celui aprobat de curând pentru Suceava este în derulare în municipiul Iași și vizeză modernizarea rețelei de distribuție și montarea a peste 10.000 de contoare inteligente la consumatori din municipiu.
Două proiecte, ce presupun modernizarea în scopul preluarii energiei electrice produse din resurse regenerabile a 3 stații de transformare din județul Iași și a 5 stații de transformare din județul Vaslui sunt la momentul de față în curs de implementare.
Un nou proiect, asemănător, a primit recent aprobarea din partea autorităților responsabile și are ca obiectiv modernizarea stațiilor de transformare Bucecea și Dorohoi din jud. Botoșani și Siret din jud. Suceava.
De asemenea, sunt în implementare două proiecte cu finațare europeană, unul urmărește competențelor digitale ale personalului, iar celălalt vizează obiective de securitate cibernetică.
