Primarul Mihai Chirica a participat la sfârșitul acestei săptămâni la festivitățile prilejuite de finalizarea proiectului privind teabilitarea și valorificarea potențialului turistic și cultural al Ansamblului Mănăstirii Frumoasa din Municipiul Iași. Obiectivul este cel de-al doilea dintre cele patru monumente istorice din municipiu, redate circuitului spiritual, cultural și turistic prin intermediul fondurilor europene obținute prin Programul Operațional Regional (POR) 2014 – 2020 al Uniunii Europene – Axa prioritară 5, după Palatul Braunstein.
„Suntem în aceeași săptămână în care inaugurăm un edificiu care face parte din patrimoniul cultural, turistic, istoric și, în acest caz, religios al Municipiului Iași. Alături de acest ansamblu, tot în anul 2018, la o sută de ani de existență a statului unitar român, a fost semnat contractul de consolidare și refuncționalizare a Palatului Braunstein. Mănăstirea Frumoasa este un edificiu cu o istorie din secolul al XVI–lea, care de-a lungul existenței sale a suferit numeroase intervenții, de la demolări totale la reconstrucții totale. A fost o muncă grea, care a implicat numeroase și importante vestigii arheologice. De pildă, Palatul pentru femei a fost reconstruit în totalitate după schițele găsite în arhive. Am reușit să schimbăm în totalitate fața Mănăstirii Frumoasa și să o redăm municipiului și țării. Mulțumesc întregii echipe care a pus umărul la succesul acestui proiect, dar în special reprezentanților Mănăstirii Frumoasa și Mitropoliei Moldovei și Bucovinei”, a declarat primarul Mihai Chirica.
„Acest eveniment va rămâne în istoria Mănăstirii Frumoasa ca o zi de sărbătoare și așa trebuie să rămână și în istoria orașului Iași: ca o zi în care mănăstirea și-a redobândit frumusețea, tinerețea și prospețimea. Este o mănăstire care, alături de multe alte mănăstiri reprezentative pentru cultura țării și Biserica Ortodoxă Română, rămâne ea însăși o mărturie de credință, de iubire a culturii și frumosului din partea înaintașilor noștri, o mărturie pe care, iată, ne-a ajutat Dumnezeu să o punem în valoare și să ne bucurăm de ea. Mănăstirea Frumoasa va rămâne o poartă de mângâiere nu numai pentru credincioșii care vor împlini gândul ctitorilor de a se ruga pentru cei din Iași, din țară și din lume, ci va fi o mângâiere și pentru cei care vor vedea ce putere creatoare a fost atunci și, iată, ce putere creatoare există și în aceste zile. A restaura un monument și a-i reda frumusețea presupune nu numai însușirea unei tehnici, ci și puterea de a scoate la iveală înțelesuri adânci”, a spus PS Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor.
„Cu adevărat, astăzi marcăm un eveniment istoric pentru mănăstirea noastră. În urmă cu patru ani, în cadrul semnării contractului cu firma de construcții, îmi mărturiseam îngrijorarea, dar și bucuria mea pe care le simțeam cu privire la perioada grea a lucrărilor de restaurare prin care urma să trecem. Comparam atunci acele trăiri cu cele ale unei mame care se pregătește să aducă pe lume un copil. Ei bine, acum, după toți acești ani, pot să vă împărtășesc această bucurie: Mănăstirea Frumoasa a renăscut” a arătat maica stareţă, stavrofora Sofia Bordeianu.
Despre proiect:
Valoarea totală a proiectului este de 22.453.716,29 lei (circa 4,53 milioane de euro), din care asistența financiară nerambursabilă de 20.529.907,49 lei. Primarul Mihai Chirica a semnat contractul de finanţare europeană pe 23 septembrie 2017, iar cel de lucrări pe 8 mai 2018.
Proiectul european este completat de alte două investiții făcute de Primăria Municipiului Iași din bugetul local: realizarea iluminatului arhitectural (1.007.500 lei) și realizarea racordului electric si avizului tehnic (159.370 lei).
Mănăstirea a fost construită în anul 1587, fiind refăcută în 1726 – 1733, şi cuprinde cinci corpuri de clădiri: Biserica Sfinţii Voievozi (1836 – 1839), Palatul de pe ziduri (1726 – 1733), Palatul pentru femei (sec. al XVIII-lea), Turnul clopotniţă (1819 – 1833) şi zidul de incintă (1726 – 1733).
Suprafaţa totală a mănăstirii este de 14.906 metri pătraţi.
Pe lângă lucrările la imobile, proiectul a inclus realizarea sau refacerea trotuarelor, aleilor pietonale şi scărilor exterioare în zona de circulaţie pietonală (inclusiv rigole), alei carosabile (inclusiv parcaje) în incinta cu pavele de piatră, spaţii verzi (7.657 metri pătraţi), mobilier urban (25 stâlpi de iluminat, 19 bănci de odihnă şi 12 coşuri de gunoi) etc.
Biserica
La cele trei niveluri ale bisericii au fost realizate lucrări de consolidare şi punere în siguranţă a obiectivului, care au inclus protecţia picturii pe toată durata desfăşurării acestora, lucrări de injectare în masă cu mortar a zidăriei, amenajarea unei rampe de acces pentru persoanele cu dizabilităţi, restaurarea treptelor, restaurarea sobei plasate în pronaos, tratarea cu soluţii privind ignifugarea şi antiseptizarea întregului material lemnos, termoizolarea podului, eliminarea igrasiei, restaurarea şi repararea tâmplăriei interioare, înlocuirea tâmplăriei exterioare, desfacerea pardoselilor din scânduri de răşinoase şi înlocuirea cu pardoseală din parchet de stejar. Proiectul a inclus şi partea de finisaje exterioare, la acest capitol fiind incluse restaurarea şi completarea elementelor lipsă a treptelor de acces, reparaţii la soclu, refacerea brâului, repararea şi recondiţionarea faţadei vechi, montarea de învelitoare, jgheaburi şi burlane, toate din tablă de cupru, precum şi refacerea trotuarelor din piatră.
Palatul de pe ziduri
În cadrul acestui imobil va funcţiona un muzeu dedicat veşmintelor bisericeşti şi obiectelor de cult (broderie – veche şi nouă, dvere, ateliere vivant pentru broderie şi veşminte monahale şi camere expoziţie veşminte arhierei, preoţi şi diaconi), la etaj fiind redată publicului şi sala de audienţe a domnitorului. Pentru Palatul de pe ziduri au fost făcute aceleaşi tipuri de finisaje, atât interioare, cât şi exterioare, ca şi în cazul bisericii.
Palatul pentru femei
Prin reconstruirea parţială a demisolului şi parterului au fost realizate funcţiuni care vor pune în valoare statutul de monument istoric. La demisol au fost prevăzute mai multe scări de acces, care vor asigura accesul cu spaţiile de la nivelele superioare, şi pivniţa. Parterul este partea de acces a publicului către sălile de expoziţie din pod, dar va include şi un muzeu format din cinci săli. Podul va avea săli de expoziţie pentru veşminte vechi (domniţe şi doamne, diaconi, preoţi, arhierei) şi ateliere cu veşminte noi preoteşti. Şi la acest imobil au fost efectuate lucări de finisare interioară şi exterioară.
Turnul clopotniţă
Turnul clopotniţă funcţionează pe trei niveluri, la care au fost efectuate lucrări de consolidare şi restaurare. Astfel, au fost efectuate lucrări de consolidare a turnului clopotniţă, eliminarea igrasiei, restaurarea şi repararea tâmplăriei interioare şi exterioare. Printre acestea se numără reparaţia soclului, treptelor şi pardoselii din stejar, faţadei şi elementelor sale decorative, şarpantei şi tencuielii drişcuite, precum şi trotuarelor din piatră.
Zidul de incintă
În cazul zidului de incintă, proiectul a inclus consolidarea parţială, refacerea coronametului din piatră (cu asigurarea scurgerii apelor pluviale), precum şi lucrări pentru eliminarea igrasiei parţiale din elevaţii şi pereţi.
