Noutățile în dermatologie, cu accent pe tratamentele inovatoare în ceea ce privește psoriazisul, dermatita atopică și urticaria cronică acută, au fost principalele subiecte care au deschis cea de-a XI-a ediție a Primăverii Dermatologice Ieșene (PDI), manifestare națională cu participare internațională organizată de Asociaţia Dermatologilor din Moldova (ADEM) sub egida UMF „Grigore T. Popa”, Societății Române de Dermatologie, Societății de Medici și Naturaliști, Colegiului Medicilor și Farmaciștilor și a Spitalului Clinic CF.
Vestea bună a fost dată de secretarul general al SRD, dr. Alin Nicolescu, președintele Comisiei de Dermato-venerologie din cadrul Ministerului Sănătății, care a anunțat că România dispune pentru cele trei afecțiuni grave de cele mai moderne tratamente la nivel mondial și că sunt gratuite pentru bolnavii asigurați, care îndeplinesc cerințele protocoalelor în rigoare. Cele trei afecțiuni sunt foarte întâlnite nu doar în rândul adulților, ci și al copiilor, România ocupând o poziție nedorit superioară în clasamentul european al acestor boli.
În ceea ce privește psoriazisul, spre exemplu, peste 400.000 de persoane sunt afectate, ceea ce înseamnă o rată de 4,99 la sută din populație, față de media europeană de 2-4 la sută. Dermatita atopică afectează în mod special prima copilărie, dar poate debuta la toate grupele de vârstă. Se estimează că 60 % din cazuri apar înainte de primul an de viață și până la 85 % din cazuri până la 5 ani. Mai mult, se apreciază că 10-20 % dintre copii și 1-3 % dintre adulți suferă de dermatita atopică, iar prevalența bolii este în continuă creștere, mai ales în țările dezvoltate.
„Ca factori generatori de boală trebuie amintit aerul, produsele de îngrijire folosite greșit, alimentația, stresul. Persoanele cu rinită sau conjunctivită alergică, cele care au pielea foarte uscată pot fi candidați perfecți la dermatita atopică. Statistic vorbind, afecțiunea este mai frecventă la persoanele cu ochi albaștri, cu pielea albă și părul blond, dar nu este obligatorie apariția bolii”, a spus prof. univ. dr. Daciana Brănișteanu, fondatorul ADEM și președintele PDI. Un amănunt foarte important adus în discuție a fost calitatea vieții bolnavului, „aspect de care ne preocupăm de puțin timp, să fie doar vreo 15 ani. Până atunci eram atenți la diagnosticul corect și tratamentul adecvat, însă am constatat că nu este suficient”, după cum a spus dr Brănișteanu. Într-adevăr, bolile dermatologice, în special cele trei aduse în discuție în spații largi la PDI, afectează grav viața pacientului, care se poate simți marginalizat, exclus din medii sociale, poate avea probleme la locul de muncă. La copii poate apărea acel fenomen periculos de bullying cu urmări foarte grave asupra situației școlare și pregătirii ulterioare, fără a mai aminti de efectele psihologice ale marginalizării.
„Sunt aspecte foarte importante la care am început să fim atenți, nu doar la tratamente și diagnostice. Pielea este un organ complex, are o endocrinologie și o imunologie proprie și foarte complexă, iar o afecțiune dermatologică ascunde, de obicei, și alte boli cum ar fi cele respiratorii ori cardiace sau poate aduce complicații în aceste zone, inclusiv renale”, a punctat academicianul Călin Giurcăneanu, președintele SRD. Inteligența artificială în ajutorul histopatologilor
Urmând ideea interdisciplinarității, concept lansat în premieră de către PDI în urmă cu 11 ani, conferința a reunit specialiști din varii domenii, care au oferit noutăți în premieră. O sesiune specială a fost alocată pandemiei de SARS-COV-2, în care imunologi de renume, cum ar fi Prof. Dr. Iulia Popescu, (Universitatea Pittsburg, SUA) au oferit rezultate ale cercetărilor, multe dintre ele făcând referire la rezultatele vaccinării și la dobândirea memoriei imunologice, după cum a precizat și Prof. Dr. Monica Neagu, președintele Societății Române de Imunologie, cercetător la Institutul „Victor Babeș” București.
Noutăți lansate la Iași
PDI este cunoscut ca un spațiu al lansărilor, iar ediția din acest an a adus o premieră și în domeniul histopatologiei. „În urmă cu doi ani am început un program foarte drag mie care urmărește dezvoltarea de proiecte de detectare automată prin inteligență artificială în histopatologie și am prezentat rezultatele în premieră la PDI. Dispunem de un prototip care poate detecta bacili Koch, mycobacterii în colorațiile Ziehl-Neelsen pe lame. Este singurul produs în lume și suntem acum în etapa în care îl acredităm AFB ca să poată fi folosit în domeniul medical pe scară largă”, a spus Prof. Univ. Dr. Sabina Zurac, UMF „Carol Davila” București. De ce bacili Koch? Pentru că tuberculoza reprezintă prima cauză de deces prin boală infecțioasă. Ideal, diagnosticul TBC se bazează pe identificarea Mycobacteriilor. Deoarece Mycobacterium tuberculosis este o bacterie de 2-4/0,2-0,5 microni, căutarea ei în lamele colorate Ziehl Nielsen (ZN) cu obiectiv microscopic 40X (diametru 0,5 mm) durează mult, iar inteligența artificială poate oferi soluții viabile în acest domeniu. Software-ul bazat pe inteligență artificială pentru analiza automată a lamelor colorate ZN prezintă rezultate fiabile, oferind o economie extraordinară în timpul și efortul patologului.
Ca în fiecare an, bolii venoase cronice i-au fost alocate sesiuni largi, în care dezbaterile productive au dovedit interesul pentru afecțiunile din această clasă, care afectează o mare parte din populație. În dialog cu dermatologii au intrat reumatologi, prin vocile reprezentanților Societății Române de Reumatologie – Conf. Dr. Mihai Bojincă (UMF „Carol Davila”), Răzvan Adrian Ionescu (UMF „Carol Davila”) – și Florentin Vreju (Universitatea de Medicină Craiova), care au adus în discuție vasculita, o afecțiune rară, intrigantă, care cu adevărat se află la granița dintre specialități. Într-o sesiune specială au intrat și reputații medici Niazi Kushrow (SUA), Andrew Nicolaides (Marea Britanie), cunoscut drept „părintele bolii venoase”, și Dominik Heim (Elveția), un reputat chirurg, fost președinte al European Venous Forum, aflat pentru prima oară la Iași. COVID a lăsat urme și în afecțiunile dermatologice, aspect adus în discuție de către prof. Torello Lotti (Italia, Universitatea G. Marconi, Roma, și președintele World Health Academy), dar și în afecțiunile oftalmologice, după cum a precizat conf. univ. dr. Daniel Brănișteanu (UMF „Grigore T. Popa” Iași).
Despre importanța publicării informațiilor științifice în reviste de impact a vorbit prof. univ. dr. Demetrios Spandidos (Grecia), un reputat virusolog, cunoscut și pentru cercetările sale în domeniul oncologiei și fondatorul unei rețele de publicații de înalt impact, ce numără 12 reviste. Industria farmaceutică a fost foarte bine reprezentată și a adus un suflu nou printr-o abordare mai aproape de pacient. „Ce m-a surprins foarte plăcut a fost prezența partenerilor din industria pharma care au venit cu o parte științifică foarte echilibrată, o atitudine care ar trebui preluată de mulți. Prezentările făcute au ieșit din zona studiilor clinice, care au un auditoriu restrâns, și au ajuns în zona experienței personale, din care ai ceva de învățat, mai ales ca tânăr practician”, a spus Dr. Daniel Octavian Costache, coordonatorul activității de cercetare, studii clinice la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central ”Dr. Carol Davila”, Bucureşti.
Ediția din acest an, derulată în perioada 3-7 mai, s-a încheiat cu lansarea volumului „Interferențe în dermatologie”, care a reunit lucrările prezentate, și cu volumul „Reumanizați”, a cunoscutul medic Nicolae-Iordache Iordache, și cu premierea studenților și a rezidenților care au participat la sesiunea de e-postere.
Ca o concluzie, PDI 2022, prima manifestare medicală din Iași care s-a desfășurat în format fizic, a adus informații de ultimă oră, produse lansate în premieră și discuții ai căror beneficiari vor fi bolnavii, acesta fiind și scopul evenimentului, de a fi mereu în slujba pacientului prin noutăți medicale care îi pot oferi o calitate a vieții sporită.
