Primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica, va semna joi, 3 noiembrie, la sediul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației contractele de finanțare prin intermediul Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR) a proiectelor de reabilitare termică a mai multor clădiri a două unități școlare din municipiul Iași. Cele două investiții au o valoare totală de aproape 9 milioane de euro. Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al Primăriei Municipiului Iaşi, este vorba despre corpurile C1, C5, C6 și C8 ale Colegiului Tehnic „Ion C. Ștefănescu”, care vor beneficia de o sumă totală de 28.268.309 lei, fără TVA (33.639.287,71 lei, cu TVA), și de Școala Gimnazială „Elena Cuza”, care va beneficia de investiții în valoare de 8.034.811,24 lei, fără TVA (9.561.425,38 lei, cu TVA).
Proiectele sunt finanțate prin PNRR – Componenta 5 „Valul Renovării” – Operațiunea B2 „Renovare energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice”.
Reamintim că, în cursul lunii octombrie, Ministerul Dezvoltării a anunțat că și proiectele de reabilitare termică a altor șapte unități școlare vor fi finanțate prin Componenta 5 a PNRR. Este vorba despre:
Colegiul Tehnologic „Dimitrie Leonida” – 5.870.413,24 lei;
Şcoala Gimnazială „George Coşbuc” – 9.016.184,96 lei;
Liceul Tehnologic „Petru Poni” – 5.926.010,47 lei;
Școala Gimnazială „Alexandru Vlahuță” – 8.024.817,03 lei;
Grădinița PN 15 – Corp C1 – 1.907.369,03 lei;
Școala Primară „Petru Poni” – Corp C1 (din structura Școlii Gimnaziale „Ion Creangă”) – 3.036.325,29 lei;
Liceul Tehnologic de Transporturi și de Construcții Iași – Corp C1 Cămin – 8.804.827,86 lei.
„Prin PNRR am obținut deja finanțare pentru o sumă totală de circa 184 de milioane de lei, adică peste 37 de milioane de euro, pentru proiecte de reabilitare termică și eficientizare energetică atât la unități de învățământ preuniversitar, cât și la blocuri de locuințe, precum și pentru construirea de locuințe pentru tineri. Vom depune în continuare toate eforturile pentru a sprijini tânăra generație, cât și pentru a eficientiza consumul de energie, condițiile din școli și confortul ieșenilor. Fondurile europene din PNRR sunt o oportunitate extraordinară pentru a îndeplini aceste obiective și mulțumesc Ministerului Dezvoltării și Guvernului României pentru susținerea comunității ieșene!”, a declarat primarul Mihai Chirica.
În altă ordine de idei, reprezentanţii autorităţilor locale anunţă că şi proiectele de reabilitare termică a cinci blocuri de locuințe din Municipiul Iași vor fi finanțate prin PNRR – Componenta 5 „Valul Renovării” – Operațiunea A3 „Renovare energetică moderată sau aprofundată a clădirilor rezidențiale multifamiliale”. Este vorba despre: blocul S4 din strada Ciurchi nr. 109 A, blocul „Carmen” din bulevardul Independenței nr. 2, blocul Z4 din bulevardul Nicolae Iorga nr. 30, blocul D2 din strada Oancea nr. 34 şi blocul B3 din bulevardul Ștefan cel Mare nr. 4 (cu o finanțare totală de 21.493.492,74 lei, fără TVA, respectiv 25.577.256,36 lei, cu TVA).
Nu în cele din urmă, Ministerul Dezvoltării a anunțat marți, 2 octombrie, că și un proiect de construire a unui ansamblu de locuințe pentru tineri în zona Grădinari – Metalurgie va fi finanțat prin PNRR.
Proiectul „Construirea de locuințe nZEB plus pentru tinerii aflați în situații de risc” vizează construirea a 10 tronsoane cu 188 de unități locative cu suprafață desfășurată totală de 14.317 metri pătrați. Valoarea investiției este de 55.959.766,94 lei, fără TVA.
La acestea se adaugă 45 de stații de încărcare electrică, cu o valoare de 5.538.037,50 lei, fără TVA.
Valoarea totală a proiectului este astfel de 61.497.804,44 lei, fără TVA, respectiv 73.182.387,28 lei, cu TVA, adică aproximativ 14,9 milioane de euro.
Investiția va fi finanțată prin PNRR – Componenta 10 „Fondul local”.
Clădirile vor fi eficiente din punct de vedere energetic, respectându-se conceptul nZEB (Nearly zero-emission building) privind imobilele al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Imobilele nZEB au o performanță energetică foarte ridicată, necesarul de energie provenind într-o măsură cât mai mare din surse regenerabile de energie, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere.
