Cu prilejul comemorării a 82 de ani de la Pogromul din iunie 1941, la Iaşi se desfăşoară în aceste zile o serie de manifestări, la care participă, pe lângă oficialităţile locale, Excelenţa Sa Reuven Azar, ambasadorul Statului Israel în România, rabinul Josep Wasserman, preşedintele Fundaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Iudaismului în România, iniţiatorul “Marşului Vieţii” de la Iaşi, reprezentanţi ai Preşedinţiei României, Parlamentului şi Guvernului. De asemenea, la manifestări sunt prezenţi supravieţuitori şi rude ale victimelor Pogromului din 28-30 iunie 1941 de la Iaşi, personalități din sfera militară, academică și culturală, dar și o serie de artiști din Israel, care vor prezenta în perioada 26 – 30 iunie, la Palatul Culturii, o expoziție de pictură coordonată de Bella Rosenbaum şi dedicată memoriei victimelor Pogromului de la Iaşi.
Manifestările au debutat în această dimineaţă, cu “Marşul Vieţii”, moment simbolic de recunoaştere a meritelor deosebite ale comunităţii evreieşti în dezvoltarea oraşului Iaşi, pe traseul Şoseaua Păcurari – Cimitirul Evreiesc, urmat de un ceremonial militar și religios de depunere de coroane de flori la monumentul ridicat în memoria victimelor Pogromului de la Iaşi.
“Stau și mă uit la copiii aceștia care participă la marș. I-am pus în primul rând, pentru că acesta e viitorul nostru. Supraviețuitorii, din păcate, se pierd. Noi avem rolul să pregătim martori noi. Dacă reușim să aducem acest capitol tragic din istoria României, respectiv ce s-a întâmplat pe 29 iunie 1941, când evreii au fost omorâți pentru că singura lor vină era că aveau sânge evreiesc în corp, eu cred că dacă ei vin, văd cu ochii lor, vor auzi cu urechile lor ce s-a întâmplat atunci din gura supraviețuitorilor. Mă rog la Dumnezeu ca ei să fie martori noi, care să povestească, poate, peste 82 de ani cele auzite, văzute și cele cunoscute personal și nu din cărți”, a spus, în cuvântul său, rabinul Josef Wasserman, din Israel”, iniţiatorul “Marşului Vieţii” de la Iaşi.
Primăria Municipiului Iaşi a marcat, în acest an, o premieră, prin acordarea de Diplome de Onoare cu Medalia in Memoriam „Iancu Țucărman” (supraviețuitor al Pogromului și Cetățean de Onoare al municipiului Iaşi, care a inspirat în organizarea primelor ediții ale „Marșului Vieții” și care, din păcate, s-a stins din viaţă în anul 2021) către trei supraviețuitori ai tragediei din urmă cu 82 de ani: Maria Țucărman, Rasela Koka Palmon (supraviețuitoare a Pogromului, prezentă la evenimentul care a avut loc astăzi) și Klaruza Bruryamendelovi Valder (post mortem).
„Istoria reprezintă tribunalul omenirii, dezvăluindu-ne ce a fost bine, dar și ce a fost rău de-a lungul veacurilor. Istoria este și o lungă cronică a trecutului, pe care o răsfoim uneori cu mândrie, alteori cu revoltă. Nu toate faptele evocate în cărțile de istorie sunt fapte de glorie, dar toate aceste întâmplări, bune sau mai puțin bune, trebuie să se transforme în lecții de viață din care să învățăm mereu câte ceva, noi și cei care urmează după noi. Important este să transmitem aceste lecții din generație în generație. La 82 de ani de la acele evenimente tragice, cred că am regăsit, de multă vreme, înțelepciunea, puterea, dar și dorința de a reface punțile care au fost distruse atunci. Iașul a redevenit un oraș european, civilizat, multicultural.
Astăzi, relația ieșenilor și a autorităților locale cu comunitatea evreiască din oraș, dar și cu cetățenii evrei de origine română (și nu numai) din Israel este una excelentă și un exemplu de recuperare a unui trecut al cooperării și bunei înțelegeri. Nu există o altă comunitate care să fi avut un rol atât de însemnat în propășirea acestei urbe și sunt convins că redescoperirea sentimentului de prietenie dintre noi este abia la început.
Iașul își cheamă, măcar din când în când, toți fiii și fiicele acasă, pentru a redescoperi valoarea unui nou început – mai bun, mai frumos, mai autentic!
Speranța mea este că viitorul aparține oamenilor buni!”, a transmis primarul Mihai Chirica.
“Ne aflăm, astăzi, aici, pentru a onora memoria celor peste 13.000 de evrei ucişi cu brutalitate în timpul Pogromului de la Iaşi. În urmă cu 82 de ani, aici a avut loc cel mai mare masacru din istoria modernă a României. Ordinul transmis de mareşalul Antonescu a fost să cureţe Iaşul de evrei. O treime din populaţia evreiască din Iaşi a murit atunci. (…) În iunie 1941, în tmp ce se pregătea invazia în Rusia, Aermata s-a regrupat la Iaşi. Un Pogrom masiv, antievreiesc, a fost iniţiat din cauza unor zvonuri false, potrivit cărora evreii ar fi transmis semnale avioanelor ruseşti. Soldaţi şi poliţişti germani şi români, deopotrivă, au început să ucidă evrei din jurul oraşului. Mii de oameni au fost jefuiţi, bătuţi, împuşcaţi în propriile case sau pe stradă şi mii dintre ei au fost arestaţi şi duşi la sediul Poliţiei. În ziua următoare, mulţi dintre cei arestaţi au fost împuşcaţi de către soldaţii români. Cei 4.600 de evrei care au supravieţuit au fost urcaţi în vagoamele de vite, în vagoanele ce aveau să devină cunoscute ulterior drept trenurile morţii. 2.600 dintre cei încărcaţi în vagoane au murit din cauza asfixierii şi a setei. Numărul total al persoanelor care şi-au pierdut viaţa în timpul Pogromului a fost între 13.000 şi 15.000 de oameni. Aproape fiecare familie evreiască din oraş a avut cel puţin un membru ucis, bătut, torturat, jefuit şi umilit. Mii de văduve şi orfani au fost lăsaţi complet abandonaţi şi fără vreun mijloc de trai”, a afirmat Excelenţa Sa Reuven Azar, ambasadorul Statului Israel în România.
Acesta a ţinut să mulţumească autorităţilor locale pentru refuzul organizării unei expoziţii la Palatul Culturii, care promova imaginea mareşalului Ion Antonescu.
“Apreciez decizia luată recent de Primăria Municipiului Iaşi şi conducerea Palatului Culturii, de a refuza promovarea imaginii mareşalului Ion Antonescu, condamnat şi executat pentru comiterea unor crime de război şi crime împotriva umanităţii. Cu toţii avem datoria morală de a rememora lecţiile istoriei, de a învăţa din ele, pentru a înţelege pericolele unei astfel de ideologii şi pentru a lua măsurile necesare pentru prevenirea repetării lor. Numai asumându-ne trecutul, ne putem construi viitorul! România este un bun prieten al Statului Israel şi una dintre ţările care face eforturi constante de a-şi asuma responsabilitatea pentru trecut. Sunt recunoscător Primăriei Municipiului Iaşi, Consiliului Judeţean şi Comunităţii Evreieşti din Iaşi pentru angajamentul ferm de combatere a antisemitismului, xenofobiei şi rasismului, precum şi Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Preşedintelui României şi Guvernului României pentru paşii făcuţi în păstrarea memoriei Holocaustului, insclusiv pentru promulgarea legii de introducere în programa şcolară a studierii istoriei evreilor şi a Holocaustului, începând din noul an şcolar. Datoria fiecăruia dintre noi este de a nu uita obligaţia noastră, a tuturor, de a ne aminti de trecut”, a subliniat ambasadorul Statului Israel în România.
Potrivit Raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, document oficial al statului român, în urma Pogromului din iunie 1941 de la Iaşi au murit între 13.266 și 14.850 de persoane, respectiv aproximativ o treime din populația evreiască existentă la acel moment în oraş, autorii acestui masacru fiind “armata română, jandarmi, polițiști, trupe germane staționate în zona Iași, precum și civili care s-au alăturat militarilor, adeseori în scop de jaf”. În anul 2020, la Iaşi a fost inaugurat “Muzeul Pogromului”, în clădirea situată pe strada Vasile Alecsandri nr. 6, imobil care, în iunie 1941 era sediul Chesturii Poliţiei din Iaşi, după ce, începând din anul 2016, două piețe publice din municipiul Iași au primit nume care amintesc de Pogromul evreilor din iunie 1941. Astfel, intersecţia de la Râpa Galbenă poartă denumirea de ”Piața Evreilor Martiri ai Pogromului din iunie 1941”, iar intersecţia dintre strada Arcu şi strada Gării a primit numele de ”Piaţa Drepți între Popoare”, la propunerea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”.
De asemenea, la propunerea primarului Mihai Chirica, printr-o Hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Iaşi, începând din anul 2019, Cimitirul Evreiesc a fost declarat monument istoric, iar patru dintre supravieţuitorii Pogromului din iunie 1941 de Iaşi, respectiv Frances Fletcher, Yehuda Evron, Mosche Yassur şi Michael Cernea, au devenit, începând din anul 2021, “Cetăţeni de onoare al municipiului Iaşi”, în urma unei Hotărâri a Consiliului Local al Municipiului Iaşi.
