În organizarea Asociaţei AltIași, vineri, 6 octombrie, la ora 18.00, la Baia Turcească va avea loc deschiderea oficială a expoziției “Whispers of the Posthuman World. Dancing with Machines amidst Unstable Skies”, curatoriată de Cristian Nae și Raluca Oancea.
Pe lângă expoziția principală, care va putea fi vizitată de vineri, 6 octombrie, până duminică, 8 octombrie, între orele 18.00-24.00., la etajul 1 al Băii Turcești poate fi vizitată “Future NOW”, expoziția lucrărilor generate cu ajutorul inteligenței artificiale de un număr de opt tineri artișt, selectați în urma unui apel public: 13m10j, Matei Bejenaru, Alexandru Berceanu, Andreas Bunte (GE), Gregory Chatonsky (FR), Ciprian Ciuclea, Floriama Cîndea, Dorin Cucicov, Dragoș Dogioiu, Cecilie Waagner Falkenstrøm (DK), Belu Făinaru, Francois Heiser (FR), kinema ikon, Dirk Koy (SZ), Stefan Larsson (JP), Lev Manovich (RU/US), Lisa-Marleen Mantel (GE) și Laura Wagner (GE), Cătălin Marinescu, Marina Oprea, Stefan Panhans + Andrea Winkler (GE), Raluca Paraschiv, Tudor Pătrașcu, Tivon Rice (US), Cătălin Rulea.
„Cred că este esențial să înțelegem că, indiferent de răul pe care l-am făcut Pământului, ne-am răscumpărat, la timp, acționând simultan ca părinți și moașe pentru cyborgi. Doar ei o pot ghida pe Gaia prin criza astronomică acum iminentă.” Prin aceste cuvinte vizionare, dar totodată utopice și prea optimiste, James Lovelock și-a exprimat viziunea transumanistă pentru o trecere planetară de la Antropocen – era geologică determinată de amprenta industrială și capitalist-extractivă a omului – la Novocen – o eră istorică în care inteligența artificială autonomă ar fi capabilă să armonizeze ecosistemele autoreglate ale planetei. Între timp, bătălia corporatistă privind utilizarea comercială a inteligenței artificiale s-a intensificat. Aceasta din urmă a fost prezentată de mass-media, de industria corporatistă și de mediul academic atât ca un aliat, cât și ca o amenințare pentru umanitate – accentuând reticența de a îmbrățișa o abordare postumanistă a viitorului în comunitățile mai conservatoare.
Whispers of the Posthuman World articulează poziții artistice care utilizează, interoghează, vizualizează și întruchipează senzorial simbioza multifațetată dintre om, animale, plante și mediile, ecosistemele și ansamblurile create tehnologic, într-o lume în care granițele dintre ceea ce este considerat natural și artificial sunt din ce în ce mai neclare. Ceea ce abordăm aici este acel teritoriu paradoxal în care carnea corpului întâlnește carnea lumii, chiasmul dintre a vedea și a fi văzut, dintre a atinge și a fi atins, dintre vizibil și invizibil. În consecință, premisele noastre teoretice se vor situa la confluența dintre Ecofenomenologie și ontologia cărnii dezvoltată de Merleau Ponty cu teoriile deleuziene ale devenirii (plantă, peisaj, animal).
Punând în scenă un mediu interactiv și bogat din punct de vedere senzorial, expoziția propune o constelație de potențialități încă neexplorate de a trăi în comun și de a experimenta devenirea, care variază de la devenirea-animal la devenirea-mașină, unde inteligența colectivă (umană și non-umană deopotrivă) este distribuită și împărtășită în mod egal în loc să fie comercializată. De asemenea, aceasta explorează conexiunile dintre dreptatea socială și cea acordată mediului și subliniază sentimentul de urgență și de responsabilitate planetară în fața violenței crescânde asupra naturii (camuflată de sintagma mai neutră “schimbări climatice”).
Lucrările selectate în cadrul expoziției abordează implicațiile etice, ontologice, estetice și epistemice ale integrării mașinilor în viitorul nostru planetar, meditând asupra modului în care acestea au un impact profund nu numai asupra a ceea ce descriem în mod obișnuit ca producție artistică și de cunoaștere în prezent, ci și asupra imaginației noastre, a cunoștințelor noastre experiențiale și a modurilor moștenite de a trăi și de a locui pe Pământ într-o lume din ce în ce mai fragmentată, incertă și inegală din punct de vedere economic și cultural”
Evenimentul face parte din proiectul „Recode: artă și tehnologie în context transumanist”, co-finanțat de AFCN.
