Sculptorii ieșeni Vladlen Babcinețchi, Emanuel Chiriac și Ana Maria Negară celebrează venirea primăverii prin realizarea unor opere de artă în timp real, în mijlocul trecătorilor de pe pietonalul Alexandru Lăpușneanu. Astfel, în perioada 1 – 9 martie, publicul va putea interacționa cu autorii, pentru a afla secretele ce stau în spatele realizării unei sculpturi din piatră, metal sau lemn, urmărind în același timp procesul de creație. Atelierele în aer liber se vor desfășura în două sesiuni, pe 1,2 și 3 martie și respectiv pe 7, 8 și 9 martie, între orele 10.00-16.00.
„Artistul surprinde peisajul artistic contemporan prin tenacitatea în care abordează teme universale. Acest lucru este scos la lumină printr-un limbaj unic, puternic înrădăcinat în frământările locului său natal”, afirmă criticul de artă dr. Maria Bilașevschi, despre Vladlen Babcinețchi.
„De-a lungul parcursului artistic am abordat diferite stiluri și tehnici pentru a găsi modalitatea propice de a materializa propriul concept. Lemn, ceramică, piatră, metal, toate au avut ca scop răspunsul la provocarea de a da dimensiune unei idei pur teoretice. Mă exprim prin desen, pictură, modelaj, sculptură, iar cea din urmă constituie domeniul pe care îl folosesc cel mai des ca bază pentru propriul limbaj”, declară tânărul artist Emanuel Chiriac.
„Conceptul artei mele reflectă spiritul epocii în care trăim și creează o conexiune dinamic – armonică între natură, tehnologie, filozofie și artă, astfel întreaga mea abordare artistică devenind o abordare sculpturală transdisciplinară și tocmai de aceea consider că ambele tipuri de artă (tradițională și modernă) sunt la fel de profunde, frumoase, încărcate de sens și semnificație”, afirmă, la rândul ei, artista Ana Maria Negară.
Evenimentul este organizat de Ateneul Național din Iași în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași, fiind inclus în programul de manifestări prilejuit de organizarea în perioada 19 februarie – 19 martie, la Iași, a celei de-a IV-a ediții a „Lunii Sculptorilor Români”.
Piesele rezultate vor rămâne în patrimoniul Ateneului Național din Iași, sub formă de donație din partea autorilor.
