“Iașul are prima șansă pentru a fi desemnat drept Capitală Culturală Europeană în anul 2021, din punct de vedere al patrimoniului construit. În acest context, Iașul reprezintă locația perfectă, având în vedere faptul că este al doilea oraș din țară, după București, în ceea ce privește numărul de monumente istorice“, a declarat directorul general al Institutului Național al Patrimoniului (INP), Alexandru Muraru, marți, 12 noiembrie, la deschiderea lucrărilor celei de-a X-a ediții a Expo-Conferinței Internaționale de Arhitectură (RIFF) – 2013, care se desfășoară la București. Evenimentul reunește peste 400 de arhitecți, proiectanți și companii de specialitate din mai multe țări europene, printre care Marea Britanie, Polonia, Norvegia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Elveția, Austria și România, apreciați la nivel național și internațional pentru proiectele și realizările lor. După Sibiu, în 2007, Iașul, Timișoara, Clujul și Craiova sunt orașele din România care aspiră la statutul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Brăila si Aradul fac și ele eforturi pentru a intra în competiția pentru Titlul de Capitală Culturală Europeană. Orașul din România, care alături de o localitate din Grecia va fi desemnat drept Capitală Culturală Europeană în anul 2021 va fi stabilit de Comisia Europeană în 2016. ”Iașul reprezintă capitala culturală și simbolică a României. Având în vedere atât patrimoniul construit, cât și evenimentele de anvergură care contribuie la infrastructura cultural, precum FILIT, FIE, Seara Valorilor, Simpozionul Național Monumentul – Tradiție și Viitor, Iașul are toate șansele pentru a deveni Capitala Culturală Europeană în anul 2021. Mai mult decât atât, importanța istorică și tradiția vor aduce coroana europeană în capitala Moldovei”, a declarat Alexandru Muraru. Competiția “Capitala Europeană a Culturii” este lansată cu șase ani în avans, pentru a oferi orașelor posibilitatea de a se pregăti. Manifestarea aduce numeroase beneficii orașelor și regiunilor; deși rămâne, în esență, un eveniment cultural, ea generează beneficii sociale și economice semnificative, în special atunci când este integrată într-o strategie de dezvoltare pe termen lung, axată pe cultură. De la crearea acestui titlu, în anul 1985, nu mai puțin de 46 de orașe au fost desemnate drept “Capitale Europene ale Culturii”, până în prezent. În acest an, ”Capitalele Europene ale Culturii” au fost orașele Marsilia (Franța) și Košice. În 2014, acest titlu va reveni orașelor Umeå (Suedia) și Riga (Letonia), în 2015 orașelor Mons (Belgia) și Plzeň (Republica Cehă), iar în 2016 orașelor San Sebastian (Spania) și Wroclaw (Polonia).
