La proba E a examenului de Bacalaureat, desfăşurată miercuri, 4 iulie, în judeţul Iaşi s-au prezentat 5. 217 de candidați. Dacă inițial se înscriseseră 4.236 de candidați la matematică și 1.395 la istorie, în final, numai 5.217 s-au prezentat la examen, ceea ce înseamnă un procent de prezență de 93%. Patru candidați au fost eliminați din examen, pentru tentativă de fraudă (doi candidaţi de la Colegiul “Emil Racoviță”, de la seral, au schimbat ciornele între ei în timpul examenului, iar alți doi candidați, de la Colegiul “Ștefan cel Mare” din Hârlău și de la Grupul Școlar “Radu Cernătescu”, au încercat să folosească telefonul mobil în timpul tezei). Potrivit legii, aceștia nu vor mai avea dreptul să susțină examenul de bacalaureat în următoarele două sesiuni. Examenul de Bacalaureat va continua cu proba E(d), ultima din cadrul sesiunii iunie-iulie, în ziua de 6 iulie 2012. Rezultatele vor fi afișate pe 8 iulie 2012, urmând ca în 9 iulie, în intervalul 8.00 – 12.00, să fie depuse contestațiile, la secretariatele liceelor unde s-a susținut proba de examen. Rezultatele finale vor fi afișate în ziua de 13 iulie 2012. „Subiectele au fost de dificultate medie, respectând programa de bacalaureat şi modelul recomandat de MECTS, la începutului anului şcolar. Primul subiect s-a referit la o temă de istorie medie a românilor, mai precis domniile lui Mircea cel Bătrân şi a lui Ştefan cel Mare. Elevii trebuiau să identifice din textele istorice propuse unele coordonate spaţio-temporale la care făceau referire cele două surse narative. În cadrul celei de-a șasea cerințe, se solicitau detalii despre primul subiect, cu privire la două fapte istorice referitoare la acţiunile militare din secolele XV – XVI la care au participat Ţările Române. Al doilea subiect a soliocitat cunoştinţe de istorie modernă a românilor. Este vorba despre un item care constă într-o întrebare structurată, solicitându-se menţionarea unor caracteristici ale proiectului reprezentat de constituţia propusă de tinerii boieri moldoveni la 1822. O parte din soluţiile solicitate se puteau identifica din sursa pe care elevii o aveau de analizat. Ultimele două cerinţe ale acestui subiect necesitau răspunsuri mai elaborate, argumentate, exprimarea unei opinii asupra unui fapt istoric, ca urmare a analizării textului istoric. De asemenea, se solicita argumentarea printr-un fapt istoric a unei afirmații. Se punctează pertinenţa argumentării prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia”, a declarat prof. Lăcrămioara Iordachescu, profesor de specialitate în cadrul ISJ Iaşi. Subiectul al III-lea a constat în realizarea unui eseu structurat despre situaţia internă şi internaţională a României în perioada postbelică. În demersul lor, elevii trebuiau să trateze o serie de cerinţe care, fie solicitau menţionarea unui fapt istoric, fie detalierea, prezentarea complexă a unei acţiuni prin care România se implică în relaţiile internaţionale în a doua jumătate a secolului al XX-lea. De asemenea, elevii trebuiau să menţioneze şi practici politice democratice din perioada menționată anterior. „În concluzie, subiectele necesitau atenţie din partea elevilor, mai ales în înțelegerea cerinţelor formulate, pentru că rezolvarea unora solicita identificarea informaţiei din sursa istorică propusă, fiind necesare de asemenea și cunoștinţe temeinice, rod al unei pregătiri susținute în timpul anului școlar. Având în vedere că Istoria este o disciplină de profil, cu caracter obligatoriu pentru clasele umaniste și pentru cele vocaţionale, considerăm că elevii au prilejul de a arăta astăzi măsura valorii lor la profilul pentru care au optat la admiterea în liceu”, a precizat prof.dr. Lăcrămioara Iordăchescu.
