3:25 am - Thursday August 6, 2020

Fisurile apărute la Palatul Culturii, motiv de gâlceavă între specialişti şi autorităţile locale

Conducerea Complexului Naţional Muzeal “Moldova” Iaşi acuză autorităţile locale că pun în pericol integritatea Palatului Culturii, prin organizarea în piaţa din faţa clădirii a unor manifestări artistice şi culturale care, din cauza vibraţiilor deosebit de puternice, provocate de sunetul intens, produc fisuri în structura de rezistenţă a monumentului istoric simbol al oraşului. Într-o conferinţă de presă, care a avut loc astăzi, directorul Complexului Naţional Muzeal “Moldova” Iaşi, Lăcrămioara Stratulat, a prezentat concluziile unui raport tehnic întocmit de specialişti din cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” privind fisurile apărute la clădirea Palatului Culturii, în urma concertului “Forza ZU”, desfăşurat la sfârşitul lunii mai . “Este vorba despre fisurile apărute la vitraliile turnului cu ceas de la Palatul Culturii. Nu avem nimic împotriva desfăşurării unor activităţi artistice şi culturale în faţa Palatului Culturii, însă cu condiţia respectării unor parametri tehnici privind intensitatea sunetului. În cazul în care se depăşesc aceste limite trebuie luate măsuri de protecţie, întrucât Palatul Culturii este clădire de patrimoniu”, a declarat Lăcrămioara Stratulat. Aceasta a precizat că i-a informat despre fisurile apărute la Palatul Culturii atât pe reprezentanţii Primăriei, cât şi pe cei ai Prefecturii şi Consiliului Judeţean, dar şi pe specialişti. “Le-am spus că este absolut obligatoriu să fie luate măsuri de protecţie fonică a Palatului Culturii, astfel încât această clădire să nu aibă de suferit”, a declarat Lăcrămioara Stratulat. Prezent la conferinţa de presă organizată de conducerea Complexului Naţional Muzeal “Moldova” Iaşi, conf. univ. dr. Silviu Burlui, de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, cel care a întocmit studiul privind apariţia fisurilor de la Palatul Culturii, a precizat că au fost identificate mai multe frecvenţe de rezonanţă periculoasă pentru integritatea clădirii Palatului Culturii. Acesta a spus că a descoperit un prag critic al intensităţii sunetului, de la care care monumentul simbol al oraşului este pus în pericol. “Este vorba despre frevenţe joase, de 45 de decibeli, care corespund frecvenţelor de 51 de Hz şi 86 de Hy, frecvenţe joase, care poartă o energie foarte mare, care induc tensiuni foarte mari şi care duc la deteriorarea unor elemente din interiorul Palatului Culturii şi aici mă refer inclusiv la vitraliile de la turnul cu ceas”, a adăugat Silviu Burlui. În replică la acuzaţiile formulate de reprezentanţii Complexului Naţional Muzeal “Moldova”, primarul Mihai Chirica a declarat, tot într-o conferinţă de presă, că acestea sunt nefondate, având în vedere faptul că vibraţiile produse de sunet asupra Palatului Culturii au avut o intensitate mult mai mică faţă de cea resimţită de celelate clădiri din zonă.  “Cine se pricepe la sunet ştie ce înseamnă dirijarea sunetului, astfel încât acesta să ajungă la publicul ţintă. În cazul concertului la care se face referire, sunetul a fost dirijat către pietonalul Ştefan cel Mare şi Sfânt, acolo unde se afla publicul, şi nu către Palatul Culturii, care se afla în spatele scenei. Înspre Palatul Culturii, sunetul vine într-o manieră secundară, probabil din rezonanţa cu celelalte clădiri. Ideal ar fi fost să calculăm forţa de vibraţie dată de sunet în faţa boxelor şi nu în spatele lor”, a  declarat primarul. Acesta a recunoscut că o parte din vibraţii ar fi putut afecta clădirea Palatului Culturii, însă într-o măsură foarte mică. “Există, într-adevăr, o forţă de recul a sunetului, care se întoarce către Palatul Culturii, însă aceasta este diminuată de cel puţin cinci, şase ori. Sunt convins că Palatul Culturii vibrează. Nu sunt însă convins că muzica aduce stricăciuni clădirii. Este normal ca Palatul Culturii să vibreze, întrucât orice corp vibrează atunci când apare o vibraţie în aer. Problema este dacă putem face o corelare corectă între muzica lui Smiley şi vitraliile Palatului Culturii, între muzica Deliei sau a celor de la Carla’s Dream şi fisurile apărute în pardoseala de la Palatul Culturii, între muzica dinaintea restaurării Palatului Culturii şi muzica de după restaurarea Palatului Culturii. Un lucru este clar: Palatul Culturii vibrează şi are o frecvenţă. Şi eu vibrez şi am o frecvenţă. Toată lumea vibrează şi are o frevenţă. Trebuie însă să fim conştienţi că atunci când aruncăm în spaţiul public o informaţie de un asemenea calibru trebuie să o fundamentăm într-o manieră cât mai rezonabilă şi să venim şi cu soluţii”, a adăugat edilul. Şeful municipalităţii a anunţat că municipalitatea nu va renunţa la ideea organizării de concerte în piaţa Palatului Culturii. “Vom monitoriza noi toate aceste aspecte, însă într-o manieră nepolitizată şi netehnicizată. Palatul Culturii este punct de referinţă pentru întâlnirile ieşenilor, aşa cum este şi Piaţa Unirii. Până când ieşenii vor alege un alt punct de referinţă, concertele vor avea loc în faţa Palatului Culturii”, a afirmat Mihai Chirica. Edilul a mai anunţat că municipalitatea are în vedere reabilitarea pieţei din faţa Palatului Culturii, care urmează să devină pietonală. “Avem în studiu posibilitatea ca zona din faţa Palatului Culturii să devină pietonală. Pentru aceasta, circulaţia autovehiculelor pe strada Anastasie Panu, în dreptul pieţei Palatului Culturii, se va face prin intermediul unui pasaj subteran”, a adăugat primarul.

Filed in: Administrație, Informațía zilei

Comments are closed.

;