La Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI) de la Spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi nu mai există niciun pat liber, toate fiind ocupate luni, la prânz, cu pacienţi infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 aflaţi în stare gravă. Anunţul a fost făcut chiar de managerul unităţii medicale, Carmen Dorobăţ, care a precizat că în acest moment, la Spitalul de Boli Infecţioase mai sunt libere doar şapte paturi pentru pacienţii confirmaţi pozitiv cu noul coronavis, la care se adaugă 11 paturi libere la spitalul modular COVID-19 de la Leţcani, care funcţionează ca secţie exterioară a acestei unităţi medicale. „În acest moment suntem în curs de finalizare a procedurlor de completare din punct de vedere numeric a personalului care urmează să-şi desfăşoare activitatea la spitalul COVID de la Leţcani, pentru care sunt deschise, în prima fază, 70 de paturi. În ceea ce priveşte secţia de ATI de la spitalul modular se fac, în continuare, verificări la fabrica de producere a oxigenului, astfel încât să fim siguri că instalaţia funcţionează la parametri optimi pentru îngrijirea optimimă a pacienţilor, având în vedere că avem puse la dispoziţie 24 de paturi la ATI”, a declarat managerul Spitalului de Boli Infecţioase. Carmen Dorobăţ a mai anunţat că, în ceea ce priveşte medicamentaţia pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, în ultimele zile, Spitalul de Boli Infecţioase a primit de la Ministerul Sănătăţii o cantitate importantă de Remdesivir, astfel încât există în prezent stocurile necesare pentru tratamentul bolnavilor. În aceeaşi ordine de idei, managerul Spitalului de Boli Infecţioase a ţinut să facă o serie de consideraţii pe marginea studiului apărut recent în presă privind utilizarea Kaletra şi a Hidroxiclorochinei în tratamentul pacienţilor bolnavi de COVID-19. „Având expertiză în ceea ce poriveşte o astfel de analiză din alte arii de patologie, cum ar fi, de exemplu, utilizarea tratamentului cu Interferon în tratarea hepatitei cronice cu virusul C, trebuie să spun că întotdeauna când facem o astfel de analiză trebuie să punem în contra-balanţă şi studii care să arate un răsunet al unui anumit medicament, dacă există, într-adevăr, astfel de studii. De aceea, la cele două medicamente la care am făcut referire (Kaletra şi Hidroxiclorochina – n.r.) există şi astfel de studii. Se vorbeşte mai mult despre reacţii adverse şi nu se vorbesşte despre eficacitatea acestor medicamente. În ceea ce priveşte eficacitatea, aş putea să vă spun ca medic care lucrează efectiv la patul pacientului şi care a îngrijnit peste 2.500 de bolnavi de COVID-19 de la începutul pandemiei că, iniţial, noi am folosit cele două medicamente în tratarea acestor bolnavi. Ulterior, medicamentaţia s-a diversificat, iar în prezent folosim diverse scheme de terapie, diverse asocieri de medicamente, ajungând în acest moment la o rată de vindecare a pacienţilor de peste 80%. De aceea, consider că este prematur să vorbim absolut categoric în privinţa utilizării sau neutilizării unui anumit medicament pentru tratarea infecţiei cu virusul SARS-CoV-2”, a menţionat managerul Spitalului de Boli Infecţioase.
